Vreau să încep prin a sublinia faptul că respect fiecare individ trimis de majoritate în Parlament pentru a reprezenta interesele noastre, ale celor slabi și mulți, însă nu pot sta pasiv, ca jurnalist, când văd obraji care se îngroașă de la un an la altul.
Citeam o declarație a deputatului Alexandru Băișanu făcută la finalul anului 2014, în care vorbea atât de frumos despre cei care fură România, despre cei care încalcă legile, despre cei care se cred „zmei”. Textul era redactat frumos, suna precum o predică liniștitoare (probabil are deja ceva experiență căpătată la Arhiepiscopia Tomisului), însă l-am regăsit tocmai pe el în toate acele cuvinte frumos așezate. Spre surprinderea mea, Băișanu a vorbit despre acțiunile care îl caracterizează, însă a folosit o tehnică de manipulare învățată doar pe băncile școlilor de „șmecheri”. Spunea al nostru deputat preafericit că „trebuie să conştientizăm că a venit vremea să ieşim din şablonul luptei politice sterile, în care unii câştigă, iar alţii pierd nişte alegeri, nişte scaune, nişte posturi”. Vă amintesc faptul că negocierile din cadrul răposatului USL au fost îngreunate de încăpățânarea deputatului de a-și numi apropiați pe anumite funcții, apropiați care nici în ziua de astăzi nu au părăsit acele scaune, acele posturi de care vorbea însuși domnia sa deputatul. Nu voi nominaliza, tocmai pentru a nu se simți lezat niciunul dintre cei care au ajuns cum au ajuns acolo, însă sunt convins că deja v-au venit în minte foarte multe nume.
Tot Băișanu, în aceeași declarație spunea că „îi rog, deci, pe cei care au crezut ori mai cred că mai au România în buzunarul de la spate al pantalonilor, să plece. Să plece din Guvern, din Parlament, din Consiliile Judeţene, din Primării, pentru că idealurile neamului românesc nu îi mai cuprind”. Este cel puțin ilar să auzi aceste cuvinte din gura celui mai cunoscut politician pierzător din Suceava. Vă reamintesc faptul că singura luptă politică pe care Alexandru Băișanu a câștigat-o este cea din 2012, când a venit cu valul USL și a reușit să prindă un scaun în Camera Deputaților. Mă refer aici, evident, la luptele politice în care cetățenii decid, prin vot. Și mai ilar este faptul că, după o bună perioadă de timp în care Băișanu a fost ironizat pentru expresia „nu confundați fundulețul cu fericirea”, acestuia i-a rămas gândul la spatele unor pantaloni bărbătești. Cel puțin ciudat, din punctul nostru de vedere, însă, pentru cunoscători, cred că cel mai potrivit politician sucevean care tot timpul a crezut că România este aproape în buzunarul său de la spatele pantalonilor este însuși preafericitul Băișanu.
„Deci faceţi pasul în spate, faceţi-l şi aveţi, rogu-vă credinţa că poporul acesta are suficiente resurse pentru a umple “golul” lăsat. Curăţenie şi decenţă pentru că România nu mai are nevoie de voi. România are nevoie de temelie, de structură şi piloni de susţinere pentru o construcţie care să dăinuiască! Multă amărăciune şi zbatere în şi spre nicăieri se vede, se aude în fiecare ungher al sufletelor noastre, iar faptele sunt pe măsura haosului devenit aproape firescul minţilor noastre”. Atât de sensibilă este această declarație, că mai am puțin și vărs o lacrimă. Mă întreb cui i se adresa Alexandru Băișanu? Sau cine ar putea să construiască ceea ce el își dorește? PDL? Cei care au fost o „ciumă” pentru România, conform declarațiilor lui? Eu cred cu tărie că Alexandru Băișanu este un lider incontestabil, fapt pentru care chiar el ar trebui să facă primul pasul în spate. Poporul l-ar aprecia astfel mai mult.
Succes, domnule deputat, în noul an. Și să dea Dumnezeu ca tot ceea ce ne doriți dumneavoastră nouă, să vi se îndeplinească și dumneavoastră.