“În mod formal, ea ar trebui pusă pe masa discuţiilor la Consiliul JAI, comun, miniştri de Interne şi Justiţie, din prima parte a lunii octombrie.(…) Pe 8-9 octombrie ar putea fi pusă pe agendă o asemenea chestiune.(…) Cu siguranţă, va fi nevoie de dialog la nivelul Comisiei Europene şi la nivelul statelor membre, pentru că, dacă reuşim să facem o chestiune formală, cu siguranţă nu ne ajută. Partenerii europeni trebuie să aibă încredere în noi, noi trebuie să avem încredere în partenerii europeni. Credem că am făcut progrese importante în foarte multe domenii şi este normal ca România să solicite sprijin din partea tuturor pentru accedere în spaţiul Schengen. (…) E nevoie de dialog la nivelul Bruxellesului, e nevoie de dialog la nivelul capitalelor pentru a încerca să convingem partenerii europeni că România şi-a îndeplinit obligaţiile şi că trebuie să fie stat membru Schengen”, a declarat ministrul Justiţiei, întrebat, la Digi 24, când poate fi repusă pe masa discuţiilor europene tema aderării României la spaţiul Schengen.
Chestionat asupra opiniilor potrivit cărora România ar fi putut să ia în calcul varianta acceptării mai multor refugiaţi cu condiţia de a fi primită în spaţiul Schengen, Cazanciuc a spus că “nu putem să discutăm de condiţionări, dar putem avea un dialog pe ce înseamnă spaţiul Schengen”.
El a reamintit că România a acceptat şi formula de compromis de a parcurge procedura aderării la spaţiul Schengen în două etape, frontierele aeriene şi, ulterior, terestru.
“Dacă discutăm de frontiere aeriene, evident, controalele la aeroporturi sunt extrem de severe. Nu se pune problema vreunei mişcări de populaţii, necontrolată, prin intermediul aeroporturilor. E o chestiune de recunoaştere a progreselor făcute de România şi cred că şi din acest sens trebuie luată, cât se poate de repede (o decizie – n.r.), pentru a dovedi încă o dată solidaritate”, a mai declarat ministrul Justiţiei.
Robert Cazanciuc a subliniat şi că intrarea României în spaţiul Schengen la nivelul frontierelor aeriene ar aduce “nu numai o recunoaştere a progreselor făcute de România, dar şi un acces la informaţii într-un sistem integrat al Schengen”.
“Cred că ar fi în beneficiul tuturor statelor membre să beneficieze de sistemul integrat al României, aşa cum şi noi beneficiem în momentul de faţă. Putem să vedem anumite lucruri, dar nu putem face schimb în timp real de anumite informaţii. Cred că e un avantaj reciproc să putem vedea în timp real anumite riscuri”, a declarat ministrul Justiţiei.
Cazanciuc s-a referit, ca răspuns la o întrebare, şi la Mecanismul de Cooperare şi Verificare, precizând că problema nu trebuie pusă în termenii “România va scăpa sau nu va scăpa de MCV”.
“Cred că putem să spunem răspicat că avem un sistem de justiţie performant, poate cu mult, în anumite domenii, peste sistemele din alte ţări partenere. Şi atunci trebuie să spunem răspicat: acest mecanism corespunde, după opt ani de zile nevoilor, de parteneriat real dintre România şi statele membre sau putem să găsim alte formule de a dezvolta acest parteneriat împreună cu alte state membre. Acest lucru se va întâmpla când România îşi va îndeplini formal obligaţiile şi este pe cale să şi le îndeplinească, vorbim de sustenabilitate, deja, în reforme. Se va întâmpla atunci când partenerii europeni vor fi convinşi că România este pe un drum ireversibil din acest punct de vedere. Noi putem să cerem cu voce puternică acest lucru, dar dacă nu cred partenerii europeni acest lucru, avem noi în continuare lucruri de făcut”, a mai declarat ministrul Justiţiei.