„Poate să fie o idee mai sustenabilă decât cea în care reducem TVA-ul dintr-odată de la 24 la 19%. Acum depinde şi ce înseamnă etapizat şi cât de mult se va reduce TVA-ul în final. În orice caz, măsurile despre care discutăm în momentul de faţă, care au fost aprobate, mare parte din ele în prima formă trimisă către preşedinte au un impact atât de mare, încât o etapizare a lor trebuie bine gândită pentru a putea reduce din impactul masiv pe care-l au acele măsuri şi a le face în esenţă mai sustenabile”, a spus Ionuţ Dumitru, potrivit rfi.ro.
Astfel, Dumitru explică că în contextul în care Codul Fiscal s-ar aplica „în această formă aprobată iniţial”, impactul de runda întâi asupra bugetului ar fi „undeva la 2,3% din PIB, adică măsurile pe care le conţine Codul Fiscal aduc o reducere a veniturilor bugetare de peste doi şi ceva la sută din PIB, ceea ce evident ar crea un derapaj bugetar masiv”.
„Anul viitor, noi vedem deficitul bugetar undeva la peste 3% din PIB, de la 1,5% cât a fost anul trecut. Dacă adăugăm şi măsurile recente, care s-au implementat deja, de creştere a unor cheltuieli, cum ar fi dublarea alocaţiilor pentru copii sau mai cu seamă măsura de creştere a salariilor în sectorul bugetar, aşa cum se intenţionează şi angajamentul despre care nu mai discută nimeni în momentul de faţă, care a fost de asemenea un angajament politic, cu un consens foarte larg, de creştere a cheltuielilor de apărare la 2% din PIB până în 2017, de la sub 1% din PIB în anii anteriori, dacă adăugăm toate aceste presiuni şi pe partea de cheltuieli, discutăm deja de cifre astronomice cu privire la deficit şi anume de aproape 5% deficit bugetar, care ar fi un derapaj chiar dezastruos”, a mai spus Dumitru.
„Eu cred că trebuie să discutăm de argumente pur economice. În dezbaterea publică se aduc foarte multe argumente care ţin mai degrabă de logica politică. Aceasta e importantă până la un punct, dar nu trebuie să primeze în faţa logicii economice (…) Economia în anul 2008 premergător crizei a crescut cu peste 8% în termeni reali şi deficitul bugetar a fost cinci şi ceva la sută din PIB. Ce a urmat după aceea am văzut cu toţii, o explozie a datoriei publice, un colaps economic şi am plătit cu toţii costurile acelei ajustări”, explică Ionuț Dumitru.