În urmă cu câteva săptămâni, odată cu votul pentru ridicarea imunității parlamentarilor Cătălin Teodorescu (PNL) și Marko Attila (UDMR), s-a creat o situație de cascadorii râsului, în urma căreia deputatului maghiar i se ridicase imunitatea, iar celui de la PNL nu. După vot, parlamentarii puterii şi ai opoziţiei s-au acuzat reciproc că încearcă să-l scape pe PNL-istul Teodorescu de arest, iar din partea UDMR au venit chiar acuzaţii de discriminare pe criterii etnice.
UDMR nu s-a oprit aici cu protestele. Conducerea a dat un comunicat prin care își arăta solidaritatea cu acesta. Mai mult, deputatul UDMR Mate Andras-Levente a declarat că votul dat de Camera Deputaţilor privind ridicarea imunităţii în cazul colegului său, Marko Attila, a fost unul etnic, bazat pe etnia maghiară a acestuia, el arătând că va sesiza acest aspect ambasadelor acreditate la Bucureşti.
Toate demersurile UDMR s-au petrecut în timp ce Marko Attila fusese condamnat la trei ani închisoare cu suspendare într-un alt dosar legat de o retrocedare ilegală şi la acea vreme părea de negăsit, el plecând înante de verdictul instanței la Budapesta.
Plecând de la reacția UDMR la această decizie a Parlamentului și având în vedere protestele care au loc în fața Prefecturii Covasna, în semn de protest față de amenda de 5.000 de lei dată de instituție Partidului Civic Maghiar (PCM), oare cum vor reacționa liderii UDMR la acest demers al procurorilor DIICOT?
Probabil că din nou îl vom auzi pe deputatul UDMR Marton Arpad spunând că nu are încredere în justiția din România, pentru că procurorii „încalcă legea”.
Însă, cea mai posibilă acțiune a celor de la UDMR este aceea a sesizării instanțelor europene și internaționale cu privire la acțiunea procurorilor DIICOT pornind de la considerentul că sunt acțiuni cu caracter etnic, care vizează liderii minorității. Din nou, după evenimentul Marko Attila, reprezentanții statului vor trebui să explice că nu este adevărat și că nimeni nu este mai presus de lege în România, indiferent de etnie și că aceasta nu este un criteriu folosit de justiție.
Este pentru prima dată când asemenea declarații ale oficialilor maghiari sunt luate în vizor de procurori, chiar dacă au mai existat (majoritatea ale lui Laszlo Tokes). Pentru cei care propagă tema autonomiei teritoriale și care nu fac altceva decât să instige la ură între comunitățile de români și maghiari au primit un semnal clar că asemenea acte nu se vor mai tolera.
Totuși, în același timp, este de așteptat ca și liderii UDMR să nu accepte acțiunea procurilor și să încerce să o combată unde pot și cum pot. Rămâne de văzut cum se va derula acest dosar și care vor fi consecințele sale.