Partidul Național Liberal se va confrunta în perioada imediat următoare cu o situație juridică fără precedent în istoria politică a acestui partid.
Haosul juridic ce s-a instaurat în rândurile partidului după ce noul statut adoptat la Congresul de la sfârșitul lunii iunie a creat o situație fără precedent în rândurile liberalilor.
După ce situația juridică a lui Tudor Chiuariu a stârnit o adevărată nebuloasă, având în vedere că Ludovic Orban a precizat că acesta va fi exclus, după noul statut al PNL, dar prevederile presupun excluderea membrilor condamnați pentru corupție și nu pentru abuz în serviciu, așa cum este cazul senatorului PNL, o nouă problemă juridică s-ar putea abate asupra liberalilor în perioada imediat următoare. De data aceasta, celor din PNL le-ar putea da de furcă o problemă mult mai gravă: cum și cine va prelua interimatul partidului, dacă Iohannis va câștiga alegerile prezidențiale.
Cert e că oricare ar fi rezultatul votului de duminică, Klaus Iohannis va pleca din fruntea partidului. Mai există, într-adevăr și ipoteza conform căreia Iohannis va rămâne indiferent de eșecul prezidențial și nu își va asuma în niciun fel pierdea alegerilor prezidențiale și pe cale de consecință va rămâne în fruntea partidului, invocând precedentul lui Crin Antonescu, care, deși a pierdut prezidențialele din 2009 a rămas în fruntea partidului.
În situație fericită, actualul șef al PNL se mută la Vila Lac trei și se instalează în fotoliul de la Cotroceni. În ipoteza nefericită, Iohannis se întoarce să conducă Primăria Sibiu. Ca o paranteză, mai există și ipoteza că Iohannis să rămână și fără mandatul de edil al Sibiului, în cazul în care ICCJ va da un verdict nefavorabil acestui în procesul de incompatibilitate intentat de Agenția Națională de Integritate.
Fie la Cotroceni, fie înapoi la Sibiu, cert e că Iohannis nu va mai conduce PNL ceea ce înseamnă că liberalii trebuie să își aleagă un nou președinte. Aici intervine problema care va da serioase bătăi de cap liberalilor.
Tribunalul Bucureşti a respins la începtul lunii septembrie noua formă de statut a PNL și a admis desfășurarea lucrărilor congresului PNL din luna iunie. La această decizie a judecătorilor, liberalii au făcut apel.
“Admite în parte cererea formulată de petentul Partidul Naţional Liberal, prin secretar general Marian Petrache. Dispune consemnarea în registrul partidelor politice a documentelor ce atestă desfăşurarea adunărilor generale ale partidului, respectiv procesul-verbal al Congresului Extraordinar din data de 27.06.2014 şi procesul-verbal al Congresului Ordinar din data de 28.06.2014. Admite în parte cererea de intervenţie voluntară principală formulată de intervenientul Dănuţ Bădău. Respinge cererea formulată de petentul Partidului Naţional Liberal de încuviinţare a modificărilor aduse Statutului Partidului Naţional Liberal”, se arată în decizia Tribunalului Bucureşti.
Altfel spus, liberalii au conducerea validată, cea aleasă în congresul din iunie, dar statutul de funcționare și organizare al partidului este respins de instanță.
Aici apare o întrebare care este în mintea multor liberali este ce se va întâmpla de săptămâna viitoare: Klaus Iohannis la Cotroceni și astfel se vacantează locul de președinte al PNL. Cine preia interimatul și cum va fi ales președintele interimar? După noul statut respins de instanță sau după cel vechi? Se va organiza un congres comun al PNL și PDL, urmând ca un democrat- liberal să preia oficial conducerea noului PNL?
Chiar dacă pare un paradox, respingerea statutului PNL de către Tribunalul București poate fi o salvare a vechiului PNL în fața eminentei acapăriri de către cei din PDL. Până nu va fi acceptat de instanță, un congres PNL-PDL, în care să fie ales un singur președinte pentru ambele formațiuni politici este imposibilă.
Vechea formă a statului PNL prevede la articolul 72 punctul 2, în cazul vacantării funcției de președinte al partidului, următoarele:
În cazul vacantării funcţiei de Preşedinte al PNL, responsabilităţile acestei funcţii se asigură de către prim-vicepreședintele ales de Congres. În situaţia în care Preşedintele este în imposibilitatea de a-şi exercita, din motive obiective și temporare, funcţia, responsabilităţile acestei funcţii se asigură de către prim vicepreședinte.
Prim- vicepreședinte ales în februarie 2013 a fost Klaus Iohannis, propulsat în această poziție chiar de Crin Antonescu.
Dar această formă de statut a PNL a fost respinsă de Tribunalul București, iar liberalii au făcut apel la această decizie. Drept urmare, până la judecarea apelului, liberalii trebuie să ”joace” după vechiul statut, dar să aleagă din rândul noi conduceri alese la Congresul din luna iunie. Problema este că în rândul actualei conduceri nu mai există un prim- vicepreședinte, ci mai mulți și anume un număr de șapte.
După ce fuziunea cu PDL a fost adoptată în cadrul congresului din 28 iunie și pentru a fi decisă noua conducere comună a ACL, PNL a fost obligat să se armonizeze după structura de conducere a democrat- liberalilor, care are un număr de șapte prim- vicepreședinți. Scopul acestei mișcări este acela de a forma o conducere comună paritară, formată din În cadrul PNL au primit rang de prim- vicepreședinți următorii: Răducu Filipescu, Ludovic Orban, Teodor Atanasiu, Dan Motreanu, Alina Gorghiu, Cristian Bușoi, Marin Almăjanu.
Astfel, principalul for de conducere a ACL, Biroul Permanent Naţional, are doi co-președinți, Vasile Blaga și Klaus Iohannis și nu mai puţin de 114 membri, câte 57 de fiecare partid, susţin surse politice. Atât PDL, cât şi PNL vor avea câte 7 prim-vicepreşedinţi. Lor li s-au adăugat cei doi secretari generali, toţi vicepreşedinţii naţionali, liderii de grupuri parlamentare, şefii de CJ-uri şi edilii marilor municipii, foştii preşedinţi de partid, plus liderii celor mai performante 10-11 filiale la ultimele europarlamentare.
Dar ce se întâmplă dacă Iohannis pleacă din fruntea PNL (la Cotroceni sau înapoi la Sibiu)?
Ce zice noul statut al PNL
În primul rând, trebuie amintit articolul 160 din noul statut al PNL, care așteaptă acceptul instanței , și care prevede următoarele:
”Modalitatea de funcţionare şi modul de reprezentare la nivelul structurilor judeţene şi locale pentru perioada 1 ianuarie 2015-1 ianuarie 2017 se va stabili prin hotărâre a CN în prima şedinţă de după alegerile prezidenţiale din 2014, conform unor criterii care să țină cont de ponderea celor doua partide la nivel judetean și local.”
De acest articolul depinde întreaga fuziune dintre PNL și PDL și cum va evolua aceasta, există două scenarii posibile.
Care sunt cele două posibilități:
- Să se grăbească alegerea unei conduceri comune PNL-PDL, având în vedere că PDL este deja radiat din registrul partidelor politice din România.
- Cele două partide să funcționeze separat până în 2017, ipoteză în care PNL trebuie să își aleagă o nouă conducere și implicit să dea un copreședinte pentru ACL.
Conform noului statut al PNL (PNL+PDL), noul președinte al partidului va fi ales în următorul mod (articolului 74, litera 2):
În caz de vacantare a funcţiei de preşedinte al partidului, Consiliul Național (membrii Delegației permanente a PNL și Consiliul Național Central al PDL) se întruneşte în cel mult 5 zile şi numeşte un Comitet Dirigent format din cei patru prim-vicepreşedinţi şi secretarul general,care urmează să îndeplinească, pentru maximum 60 de zile, atribuţiile curente ale preşedintelui, perioada în care se organizează o noua conducere. Comitetul Dirigent ia hotărâri prin consens.
a. Varianta în care PNL merge separat de PDL până în 2017
Conform statutului PNL, în prima şedinţă a Consiliului Național, convocată de Convenția Națională- Forul suprem de conducere al PNL, vor fi aleşi prin votul secret al majorităţii delegaţilor, conform procedurilor de mai jos, 4 prim-vicepreşedinţii, secretarul general, vicepreşedinţii, secretarii generali adjuncţi, secretarii executivi, trezorierul şi membrii comisiilor de regulament și statut.
Comitetul Dirigent, organ de conducere prevăzut în noua forma de statut a PNL ce așteaptă aprobarea instanței, este format din patru prim- vicepreșinți și secretarul general. Vechiul PNL are în prezent șapte prim- vicepreședinți: Răducu Filipescu, Ludovic Orban, Teodor Atanasiu, Dan Motreanu, Alina Gorghiu, Cristian Bușoi, Marin Almăjanu.
Cel mai probabil, din ecuație vor fi scoși Răducu Filipescu, ca urmare a rezultatului foarte slab din primul tur al alegerilor prezidențiale, Alina Gorghiu, având în vedere că nu este un personaj care să conteze în jocurile de putere din partid și Marin Almăjanu, lider al PNL Teleorman, cu rezultate electorale slabe. Astfel, din Consiliul Dirigent vor face parte Motreanu, Atanasiu, Orban, Bușoi și secretarul general Marian Petrache, aceștia fiind cei care vor conduce partidul până la organizarea unui nou congres. Asta se va întâmpla în cazul în care noua formă de statut va fi acceptată de judecători.
Contactați de PSnews.ro, unul din juriștii partidului ne-a precizat că cel mai probabil va fi ales șef interimar, până la organizarea Congresului (dacă Tribunalul va respinge din nou forma de statut a PNL adoptată în data de 28 iunie), unul din cei șapte prim- vicepreședinți ales cu votul celor 59 de membri ai Biroului de Conducere al PNL.
Dacă va fi aprobat de instanță noul statut situația devine mai clară, dar în același timp la fel de complicată.
b. Varianta în care PNL și PDL grăbesc lucrurile și își aleg noua conducere comună imediat după prezidențiale
Fuziunea dintre PDL și PNL a fost consfințită în data de 6 octombrie 2013 prin decizia Tribunalului Municipiului București de a accepta rezultatele Congresului de fuziune dintre cele două formațiuni.
Decizia Tribunalului București nu este definitiv și poate fi contestată la Curtea de Apel București. Abia apoi noul PNL poate fi înscris în Registrul Partidelor Politice.
Dacă în perioada imediat următoare decizia va deveni una definitivă și irevocabilă, PNL și PDL pot oficial să își desemneze conducerea, formată atât de liberali, cât și de democrat-liberali și astfel va exista o singură entitate.
Așa cum există deja informații, Blaga este în poll-position să preia conducerea noului PNL. În momentul de față nu există niciun fel de liberal care să îi poată face față și rivaliza cu actualul lider al PDL, Vasile Blaga. Singura salvare a liberalilor, care nu îl vor pe Blaga, este ca Tribunalul București să nu ofere până la finele acestui an o decizie definitivă cu privire la noua formă de statut a PNL.
Un insucces al lui Iohannis la alegerile de duminică ar putea fi încă un argument ca cei din PNL și PDL să grăbească contopirea finală a celor două partide și să funcționeze realmente ca un singur partid. Preluarea Guvernului de către Tăriceanu și refacerea oficială a USL va mai rupe cu siguranță încă o parte din PNL. Rămâne totuși de văzut cât de semnificativă va fi aceasta. Cert e că, în cazul unui eșec prezidențial, în PNL se va așterne haosul și va continua exodul de parlamentari și lideri din teritoriu către Tăriceanu și PSD. Guvernarea este mult mai ”dulce” și mai dezirabilă, decât o opoziție sărăcăcioasă. Până la urmă, campania lui Iohannis a costat mult.
Dacă ne aducem aminte de alegerile europarlamentare din mai 2014, eșecul PDL a fost elementul care a declanșat procesul fuziunii, sub aspectul motivației cu partidul stat PSD. Dacă Iohannis pierde lupta pentru Cotroceni, PSD alături de partenerii de guvernare vor acapara întreaga putere, Blaga și cei din PDL ar putea explica necesitatea contopirii în teritoriu și la centru a celor două partide politice, sub conducerea unui singur președinte.
Mai există și o a treia variantă, care nu se bazează pe statutul de funcționare al vechiului sau noului PNL, ci pe considerente ce țin de realitatea și istoricul din PNL. Iohannis, în cazul în care va pierde alegerile prezidențiale, nu își va depune mandatul de președinte al PNL și nu își va asuma, în niciun fel, eșecul. Acesta, alături de cooperativa din jurul său vor motiva lipsa de alternativă la șefia PNL și, foarte probabil, vor invoca precedentul cu Crin Antonescu din 2009, când, deși a pierdut alegerile prezidențiale, nu și-a depus demisia din fruntea PNL. Mica- mare diferență este aceea că Antonescu era un outsider în 2009, nimeni nu se aștepta să câștige. Acum, în schimb, situația e cu totul alta. Liberalii au investit tot în candidatura lui Klaus Iohannis, iar un eșec al acestuia ar arunca în aer partidul.
De asemenea, există și ipoteza, la fel de probabilă, ca Iohannis, la Cotroceni sau înapoi la Sibiu, să fie înlocuit după cum va dicta cooperativa, după reguli proprii. În rândurile liberalilor știm bine că există întrebarea retorică: ”când s-a respectat statutul? De ce l-am respecta acum?”.
Rămâne de văzut ce se va întâmpla în rândurile PNL începând de luni încolo. Cert e că va fi extrem de interesant de urmărit.