Diplomatul și realizatorul Corneliu Ionel Ciubotaru lansează ”Memoriile unui prizonier român”

Sub înaltul patronaj al Ambasadei României în Republica Bulgaria și a Excelenței Sale Ion GILEA , ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Bulgaria, luni, 27 februarie 2017, la Sofia va avea loc lansarea volumului autobiografic “Memoari na edin voennoplennik” – Memoriile unui prizonier român în Bulgaria de George Topârceanu, informează România Breaking News – RBN Press.

afis Nelu Cartea se înscrie în Centenarul Primului Război Mondial și este o traducere în premieră a lui George Topârceanu în limba bulgară, realizată de interpretul diplomat și realizator al Radio România, Corneliu-Ionel Ciubotaru, născut la Dumbrăveni în județul Suceava.

Editura sofiotă care și-a pus sigla pe volum este “Daniela Ubenova”,

Evenimentul este așteptat cu interes de lumea literară, istorică  și critică atât din capitala bulgară, cât și din întreaga Bulgarie, în care locuiește și o minoritate românească semnificativă.

Corneliu Ionel Ciubotaru, traducătorul cărții în limba bulgară,  despre volumul „Memoari na edin voennoplennik” – Memoriile unui prizonier român în Bulgaria de George Topârceanu. Text cuprins în prefața cărții.

Corneliu Ionel Ciubotaru

George Topârceanu este un nume foarte cunoscut în literatura română din a doua jumătate a secolului XX, poet, beletrist, memorialist, publicist, membru corespondent al Academiei Române,(1936). Liric prin excelență, el poate fi caracterizat poet al ființelor mici, al gâzulițelor și al păsărelelor, un maestru al parodiei, versurile sale bucurându-se de succes în rândurile publicului care umplea sălile în care își declama creația.
Rămân diriguitoare cărțile „Balade Vesele și triste”, „Migdale amare”, fără să neglijem romanul satiric post mortem „Minunile Sfântului Sisoie” și multe altele. George Topîrceanu, n. 1886, București, d. 1937, se transferă la Iași în 1911, la „Viața românească” a lui Garabet Ibrăileanu. Colaborează cu Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi, Hortensia Papadat Bengescu, Otilia Cazimir, ș.a.Carte de față are drept țintă proza legată de Bulgaria lui George Topîrceanu, întrucât viața și creația sa sunt legate de noul stat balcanic, autorul, în calitate de ofițer în Armata Română, participă la campania din Al Doilea Război Balcanic din 1913 și la începutul Primului Război Mondial, fiind luat prizonier la Turtucaia. Volumul de față este alcătuit de interpret și cuprinde pe lângă paginile memorialistice și scrisorile din prizonierat și nu numai, conectate la tema bulgară, ale scriitorului. Tomul se adresează societății bulgare mature și în pofida greutăților întâmpinate, se vrea o lectură europeană.
Pe parcursul îndelungatului proces de creație, alcătuitorul acestui volum și traducătorul său în limba bulgară nu a avut sprijinul și nici încurajarea nici unei instituții. Ba chiar unele persoane cu funcții de răspundere pe Dâmbovița au întrebat câți bani a câștigat prestatorul acestei munci de pe urma precedentelor traduceri realizate. Este peste puterea de înțelegere a unor blănari sau coriști, că lucrurile trainice pot fi realizate dezinteresat material. Sunt convins că George Topârceanu merită eforturile și va fi primit în Bulgaria foarte bine, atât de publicul larg, cât și de specialiștii bulgari.Exprim mulțumiri, domnului Valeri Karadzhinov, doamnei Neli Prodan, domnului Iurie Levcic, doamnei Irina Kuzidova, domnului Sergiu Nicorici, domnului Ivailo Karadzhinov, doamnei Daniela Bilanska și editurii ”Daniela Ubenova”. Cu profund respect cititorului bulgar, Corneliu Ionel Ciubotaru

Prof. univ. Evgeni Sacev din Bulgaria,  „Despre sensul vieții și al frumuseții / sublimului ei” în prefața cărții lui George Topârceanu.

”Această carte este o mărturisire, o cheie spre descoperirea unei lumi a bunăvoinței, a penetrării și al pătrunderii și al plecăciunii în fața sufletului, a modului de viață și al naturii bulgare.
În calitate de ofițer al Armatei Române, scriitorul George Topîrceanu a luat parte la Al Doilea Război Balcanic (16 iunie, 18 iulie 1913). Încă de la începuturile Primului Război Mondial (28 iunie 1914 -11 noiembrie 1918), autorul cade prizonier la Turtucaia. Scrisorile sale exprimă armonia sufletească și sprirituală coparticipativă la modul de viață de zi cu zi a bulgarului simplu. Această dragoste a creatorului față de cultură și natura bulgară se transformă în bază pentru gândurile epistolare și trăirile sale, iar credința sa în sensul vieții, în ideal fundamental moral și estetic. Meditația aprofundată și sensibilitatea lui George Topîrceanu, îl ajută să întreprindă o cunoaștere pătrunzătoare și explicativă a psiho-creatologiei populare bulgare, a filosofiei de viață și a dependinței morale a bulgarului. Forța creației îmbătătoare a autorului descrie senisibil și irepetabil interdependențele, etică, morala și filosofia prietenilor și a cunoștiințelor bulgare ale memorialistului. Autorul împărtășește o relație romantică față de frumusețea eroilor săi. El caută convingător justețea, sublimul și sensul interacțiunii acestora, credincios de neclintit al umanității și al nobleței. Infailibila credință a lui George Topîrceanu în forța binelui, îi apropie propria creație de cea a lui Mihail Sadoveanu.
Unele din ideile filosofice ale poetului se apropie de acelea ale sociologului Constantin Dobrogeanu Gherea (Solomon Katz). Se poate afirma că George Topîrceanu este unul dintre precursorii literaturii române moderne. În această relație el se așează alături de numele poetului, prozatorului, dramaturgului și criticului literar Alexandru Macedonschi și a lui George Bacovia. Volumul „Retrăirea războiului: Turtucaia, Munții Pirin, Scrisori, Memorii ale unui prizonier de război”, trasează încă un pilon solid între cele două maluri ale culturii române și ale culturii bulgăre, între două popoare vecine. Aceasta cu aportul calitativ superior și neegalat de alți traducători, al lui Corneliu-Ionel Ciubotaru, un bilingv realizat și atestat prin numeroasele opere ale clasicilor și contemporanilor ale căror versiuni bulgare, române și ruse le-a realizat fără remunerare, premii sau granturi, ca să nu mai spun de nerecunoașterea acestei ingrate activități de către forurile culturale din România sau Republica Bulgaria. prof. univ. Evgeni Sacev, Sofia

Facebook
WhatsApp
Twitter
Email