”Este o armă a oricărui serviciu secret”, a spus Maior.
În 6 iunie 2001, Radu Timofte, șeful de atunci al Serviciului Român de Informații, recunoștea, într-un înscris oficial, ca răspuns la o solicitare a unui parlamentar, că redacțiile din România sunt infiltrate cu ofițeri acoperiți. El însă nu admitea procentul de 50% înaintat de un deputat de Cluj.
În 2006 a fost declanşat un scandal politic după confirmarea faptului ca in presa activeaza ofiteri acoperiti, venita din partea purtatorului de cuvant al SRI, Marius Bercaru. Comisia parlamentara de control a activitatii SRI a transmis SRI o adresa prin care cerea un punct de vedere legat de prezenta agentilor acoperiti ca jurnalisti. Nu s-a întâmplat nimic. Mai apoi au avut loc mai multe scandaluri: încercarea de racolare a unui jurnalist de la Gândul şi cazul Turcescu. Comisia parlamentară de aşa zis control al SRI a tăcut de fiecare dată.
În 2006, presa germană era și ea zguduită de un scandal legat de agenți acoperiți. Wilhelm Dietl, jurnalist cu notorietate la acea vreme – scria pentru unele din cele mai prestigioase publicații germane – lucrase timp de 10 ani ca agent al serviciului german de informații externe BND. Dincolo de scandal însă, autoritățile germane și sindicatul jurnaliștilor au luat măsuri concrete pentru restabilirea încrederii în presă.
În Germania, cazul Dietl a avut urmări concrete. BND a decis și a anunțat public că nu va mai folosi acoperirea de jurnaliști pentru agenții săi secreți. Iar sindicatul presei germane A introdus în Codul Presei o mențiune clară: meseria de jurnalist nu este compatibilă în niciun fel cu serviciile de informații. (capitolul 5, punctul 2 din Codul Presei germane).
Sursa foto: ziuaconstanta.ro