„Noi discutăm de două lucruri: există percepţia că este acumulată prea multă putere într-o funcţie, respectiv funcţia de preşedinte de CJ – şi politică şi administrativă. Şi în opinia mea, pe care o susţin şi care are din ce în ce mai mulţi susţinători, trebuie separate aceste două funcţii”, a precizat Dragnea vineri.
După acest anunț al lui Dragnea, departamentul de presă a remis câteva comunicate de presă, aproape trase la indigo, despre cât de mult va fi susținută reforma PSD și planul propus de omul doi din PSD cu privire la interdicția ca șefii de CJ să mai fie și președinți ai PSD la nivel local.
”PSD va fi primul partid care, prin abordarile si strategia de modernizare pregatite in acest moment de Liviu Dragnea, va elimina notiunea de „baron” prin separarea functiilor la nivel local. Acest program propus de dl. Dragnea are sustinerea noastra, pentru ca doar prin masuri concrete de modernizare a partidului vom da semnalul ca am inteles si am invatat din votul dat de romani in 2014”, exalta vicepreședintele PSD, Claudiu Manda în susținerea planului propus de Dragnea.
”Toti parlamentarii PSD sunt alaturi de conducerea partidului, alaturi de Victor Ponta si Liviu Dragnea, in aplicarea proiectului de modernizare a PSD. Ideea de a separa functiile administrative de cele de partid este una buna, care va contribui la eliminarea din imaginarul public a perceptiei de baron. Nu discutam despre ce este corect in aceasta perceptie, ci despre modul in care ea influenteaza relatia cu alegatorii. Sustinem ducerea pana la capat a acestui proiect de modernizare”, a punctat și purtătorul de cuvânt al PSD, Gabriela Firea cu privire la propunerea lui Dragnea.
Planul gândit de Dragnea ar fi ideal să fie pus în aplicare așa cum a fost explicat în aceste zile.
În primul rând, trebuie spus, că Liviu Dragnea este primul care trebuie să renunțe la funcția pe care o are la nivelul Județului Teleorman, având în vedere că este cel care conduce filiala județeană a partidului. Dacă președinții de Consiliu Județean au primit ordin să aleagă între puterea administrativă și cea politică, Liviu Dragnea ar trebui să dea primul un exemplu în acest sens și să aleagă între poziția din Guvern și cele politice (este Președinte executiv și Președinte al PSD- Teleorman). Foarte probabil își va depune demisia din funcția de șef al organizației județene, dar să credem că nu va mai controla politic județul pe care l-a ”stăpânit” de peste 12 ani?
Vom auzi vreo persoană care să creadă că altcineva decât Liviu Dragnea conduce și respectiv va conduce destinele PSD- Teleorman? Cel mai probabil vom auzi, ca succesor al lui Dragnea în fruntea PSD Teleorman, un nume anonim publicului larg, care a fost inventat și crescut politic, până la urmă de același Liviu Dragnea.
Rezultatul ar urma să fie următorul: o reformă de fațadă a PSD, în care adevărații baroni vor conduce prin interpuși. Exemplul de la Teleorman se poate aplica la oricare alt județ condus politic și administrativ de PSD.
Planurile lui Dragnea vor fi acceptate în teritoriu?
Știm bine că planurile făcute la București s-ar putea să nu coincidă cu cele din teritoriu, pe care le vor gândi actualii baroni locali. Dorința actualililor lideri de filială, care ar urma să părăsească conducerea filialei județene ca urmare planului gândit de Dragnea, s-ar putea să fie una prin care cei vizați vor încerca să își impună ca succesori personaje apropiate, ușor controlabile și mai ales cu aceleșai viziuni și metehne ale actualilor șefi de filială. Dacă s-ar întâmpla acest lucru, marea reformă PSD va fi doar una de fațadă, lipsită de consistență, care ar putea afunda partidul într-o criză electorală fără precedent.
E cert că românii nu sunt conforabili cu sintagma de baroni. Vor altceva, nume noi, proaspete, pe care să le descopere. Totuși, baronii actuali nu ne imaginăm că nu vor trage toate sforile pentr a-și impune apropiații în funcțiile de șefi de filială și asfel să colaboreze din poziția de președinte de CJ cu niște personaje supuse. ”Eu te-am pus șef la partid, nu uita asta. În Consiliu Județean și în deconcentrate pui pe cine vreau eu, că dacă nu eram eu, tu nu ajungeai șef de filială”, va fi o replică extrem de populară în rândul filialelor PSD.
Altfel spus, schimbăm niște baroni actuali ai PSD ce conduc filialele județene cu niște apropiați ai acestora, care nu vor putea să iasă din cuvântul celor care i-au inventat politic. Mai precis, cel care conduce Consiliul Județean și care va fi obligat să renunțe la șefia filialei PSD va conduce în continuare prin interpuși.
Să își dorească cei 10 grei ai PSD care ar urma să lase la o parte șefia organizației pe care o conduc și să rămână doar pe scaunul de președinte al Consiliului Județean?
Acest lucru e greu de crezut, în acest moment, având în vedere cât de mare este dorința și apetitul pentru putere al liderilor politici din teritoriu. De aceea, soluția la care vor apela cei 10 grei ai PSD, care ar urma să renunțe la conducerea organizației județene pentru a se concentra strict pe șefia CJ, își vor impune cei mai fideli și mai apropiați oameni în funcțiile pe care le vor vacanta.
Știm bine că politicienii iubesc puterea și controlul, iar, după cum putem observa în România, șefia Consiliului Județean merge mâna-n mâna cu cea de șef de partid la nivel local.
De ce există o legătură perfectă între funcția de președinte al Consiliului Județean și cea de șef al organizației PSD?
În primul rând, politica la nivel județean funcționează, pe scurt, cam așa: organizația PSD își caută un candidat pe care să îl impună în fruntea Consiliului Județean. Au loc alegeri locale, cel desemnat câștigă, evident cu ajutorul organizației din care face parte, iar apoi primește linii, direcții și ordine politice privind modul cum trebuie să conducă județul. Altfel spus, conducerea organizației locale dintr-un anumit județ îi dictează celui care conduce Consiliului Județean ce să facă și cum să facă (bineînțeles în interesul cetățenilor pe care îi reprezintă).
Apoi, în al doilea rând, trebuie reamintim ceva care știm cu toții: numirile politice din deconcentrate sunt făcute de biroul de conducere al organizației județene a PSD. Concret, se eliberează postul de șef al Agenției de Plăți și interventii în agricultură, să zicem.
La conducerea județului este PSD, partid care trebuie să desemneze un om pentru a prelua o astfel de poziție. Desemnarea și susținerea respectivului om care să preia conducerea respectivei deconcentrate se face, după cum știm foarte bine, de către conducerea partidului din respectivul județ. Apoi, numit în respectiva funcție, acesta trebuie să colaboreze cu șeful Consiliului Județean. Aici apare o întrebare, în cazul în care propunerea lui Dragnea că funcția de șef al CJ nu poate fi exercitată concomitent cu cea de șef de filială județenă va fi implemntară: dacă cei doi nu sunt incompatibili?
Realitatea politică din România ne-a aratăt, în dese rânduri, că liderii politici colaborează extrem de bine și sunt compatibili cu cei pe care ei însuși îi numesc. Cu cei care fac parte din alte grupări înțelegerea nu prea poate avea loc. Viziuni și interese diferite și multe altele care țin de culisele politicii românești.
De aceea, cea mai la îndemână soluție pentru acei președinți ai Consiliilor Județene care vor fi obligați să renunțe la șefia organizației PSD pe care o conduc își vor impune apropiații și lucrurile vor merge în continuare așa cum au funcționat și până acum. Se schimbă doar un nume. Nu și viziunile sau obiceiurile dâmbovițene.
După principiul, numele se schimbă, baroniada continuă.
În loc să vedem și la șefia CJ și la șefia partidului din respectivul județ același nume, în curând îl vom vedea pe liderul Consiliului Județean și pe mâna dreaptă a acestuia, pe care îl va impune în fruntea filialei pe care a condus-o.
În al doilea rând, pornind de la sumele uriașe care se investesc într-o campanie electorală pentru alegerea președintelui de CJ, nu prea ne putem imagina că cineva care ar fi investit sacoșe de bani în campania din 2012 să piardă acum controlul organizației PSD și astfel ocazia de a impune oameni în diferite funcții susținute politic. De aceea, vor face tot ce le stă în putință să își impună unul din apropiați în funcția de lider al filialei.
Cine sunt cei 10 președinți de CJ care sunt afectați de propunerea lui Dragnea și care vor trebui să își caute succesori în fruntea filialelor PSD pe care le conduc:
1. Paul Stanescu – Olt
2. Marian Oprișan – Vrancea
3. Dragos Benea – Bacau
4. Adrian Tutuianu – Dambovita
5. Silvian Ciuperca – Ialomita
6. Titu Bojin – Timis
7. Horia Teodorescu – Tulcea
8. Dumitru Buzatu – Vaslui
9. Catalin Nechifor – Suceava
10. Tiberiu Marc – Salaj
Rămâne de văzut cine vor fi succesorii acestora în fruntea organizațiilor județene. Imediat cum vom afla numele, vom găsi repede răspunsul la cât de reală e reforma din PSD privind eliminarea stigmatului de partid al baronilor locali. Dacă vor exista confruntări politice reale, de idei și programe, între cei care vor încerca să devină președinți de organizații PSD, am putea crede, câtuși de puțin, în dorința de reformare a PSD. Dacă vom vedea cum colaboratori apropiați ai celor care vor fi obligați să părăsească șefia organizației județene a PSD, fapt destul de probabil, vom vedea cu ochii cum reforma PSD este una doar de fațadă, în care adevărații baroni ai partidului își vor impune un subaltern credincios și manevrabil și cam atât.
Totuși, până una alta, să acordăm tot creditul reformei PSD propusă de Dragnea. Este singura lor șansă să mai conteze politic după anul 2016. O reformă de fațădă, în care se schimbă doar numele unor, dar practicile și apucăturile de baroni rămân vii, ar fi mișcarea ce ar putea să îi aducă pe Ponta și Dragnea în actuala poziție a lui Geoană și anume de personaje cu notorietate, dar care nu mai contează pe scena politică.