Este și motivul pentru care președintele Klaus Iohannis l-a numit în funcția de premier pe Dacian Cioloș. A fost prezentat ca independent, cumva tehnocrat. Rezultă că sute de mii de români au ieșit pe stradă după tragedia din Colectiv pentru ca dl Cioloș să ajungă prim-ministru. Este de așteptat ca guvernul său să fie unul de tehnocrați, adică inși care au lucrat prin multinaționale și ONG-uri. Întrebarea legitimă care se pune este dacă mai are vreun rost să plătim salariile parlamentarilor de aici până la alegerile viitoare? Dacă tot sunt inutili, corupți, dacă lucrează împotriva națiunii, ce rost mai au în acest moment?
În urmă cu aproape doi ani, începea la Kiev, în Ucraina, Euromaidanul. Oamenii erau animați de idealuri nobile. Și ei se săturaseră de clasa politică, de corupție și doreau să meargă spre Occident. Rezultatul îl ştim. O clasă politică coruptă a fost înlocuită cu una și mai coruptă. Între timp, țara a fost sfărâmată, Crimeea anexată. Probabil că Ucraina va continua în anii care vor urma procesul de micșorare. A venit apoi rândul Republicii Moldova: lupta anticorupție, premierul Filat băgat la pușcărie, lumea în stradă, țara fără guvern.
Pe 31 octombrie, la câteva ore după tragedia din Colectiv, românii au ieșit și ei în stradă. Am rămas fără guvern, iar președintele Iohannis a numit abia după 10 zile un alt prim-ministru, cu prețul renunțării la partidele politice.
Unii se așteaptă ca, în această săptămână, Serbia să rămână fără guvern și să aibă lumea în stradă.
Mulți spun că Rusia nu este străină de ce se întâmplă în cele patru state din Estul Europei, mai ales că, din punct de vedere strategic, Ungaria este plasată la Vest de România, ca un avanpost al lui Putin. Nu știu dacă este așa, dar probabil că rușii au toate motivele să nu fie triști privind la instabilitatea din regiune.
Partea bună este că România are Deveselu și Kogălniceanu. Statele Unite ne vor sprijini în caz de risc militar. Țara e membră a UE și, la rigoare, poate exista un minim sprijin din partea Bruxelles-ului. Nu am îndoieli că Statele Unite nu ne doresc altceva decât binele, democrație și prosperitate. Singurul semn de întrebare este însă că, neapreciind corect întotdeauna particularitățile zonei, pot obține un efect contrar. Sunt convins că americanii au intenţionat să facă bine și în Afganistan, și în Irak, si în nordul Africii, și în Siria. Cel puțin deocamdată, lucrurile nu arată prea strălucit în regiunile respective…
E greu de trăit cu politicienii, dar fără ei nu se poate. Unii sunt corupți, lacomi, neamuri proaste, imbecili, agramați, ne enervează îngrozitor. În același timp, sunt aleși. Într-un fel, sunt oglinda celor de la care au obținut voturi. La patru ani, ei se supun din nou votului, principalul instrument al democrației. Poate că partidele actuale din Parlament nu sunt bune, dar fiecare om aflat acolo a fost ales.
Planul lui Traian Băsescu de a dizolva Parlamentul a reușit, în mare măsură.Prin numirea unui guvern tehnocrat, președintele Iohannis trece cu buretele peste tot acest Parlament. PNL-ul este în dreptul său să fie cutia de rezonanță a președintelui. N-are rost să vă îndrug brașoave cu independența politică a ocupantului fotoliului de la Cotroceni. De 26 de ani, președintele României a fost mai aproape de partidul care l-a sprijinit în alegeri. Stupefiantă mi s-a părut însă ieșirea d-lui Dragnea. Pur și simplu a uitat că reprezintă cel mai mare partid din România, aflat până mai ieri la Putere, legitimat de votul a milioane de români. Mi-a dat senzația că se scuză în fața lui Iohannis că există PSD.
Din acest moment, guvernul se va numi “Guvernul Iohannis”. Președintele a obținut “Guvernul Meu”. O mișcare extrem de riscantă. Până acum, dl Iohannis era protejat în fața publicului, chiar de existența guvernului Ponta. În acest moment, întregul decont al guvernării îl va face direct președintele. Ne place, nu ne place, singurul exponent politic rămas încă în picioare este Klaus Iohannis. Democrația s-a restrâns enorm astăzi, dar, prin intermediul său, ea ar putea să renască peste un an de zile. Asta dacă va reuși președintele, căci nu prea se poate schimba clasa politică mai repede decât societatea. Avem exemplul Italiei, când, după Mani Pulite, la putere a venit Berlusconi și o corupție chiar mai mare.
Problema este că în spatele lui Iohannis nu mai există niciun filon democratic. Iohannis este legitim, fiindcă a fost ales. Dacă el eșuează, poate urma liniștit un guvern și chiar un președinte format din generali, că și ei sunt tot tehnocrați.