Întrebări retorice

Evident că lucrurile se așează până la urmă, chiar dacă complicațiile sunt amplificate de noii miniștri care vin cu oamenii lor. Dar asta este o evidență și eu v-am promis întrebări. Ce se mai întâmplă sigur odată cu schimbarea denumirii ministerului? Păi se schimbă… ștampilele, antetele, formularele, adică tot ce conține respectivele denumiri noi. Sigur, pare o bagatelă, dar dacă luăm în calcul numai numărul de unități școlare din țară și numai banala ștampilă a școlii, plus toate inspectoratele școlare, plus direcțiile din minister ajungem la o sumă importantă din bugetul respectivului minister care se duce pe apa sâmbetei. Să menționez că numai ministerul poate face aceste ștampile și că ele se decontează din bugetul școlilor la prețul de 90 lei?
Acum, dacă bugetele, și așa pe sponci, se diminuează cu costurile ștampilelor, antetelor și altor lucruri care trebuiesc schimbate, e oare de mirare că banii de salarii își pierd paritatea față de costul traiului? Devin parcă mai de înțeles grevele din sistemul de învățământ sau din cel sanitar?
Este chiar necesar să avem câte o denumire nouă pentru multe ministere de fiecare dată când se schimbă sau remaniază Guvernul? Avem nevoie de atâția miniștri, secretari de stat și funcționari care să-i deservească? Haideți să ne oprim pentru moment cu întrebările, voi reveni cu altele în caz că găsiți răspuns la acestea.
Bugetul de stat este un buzunar, găsim în el banii pe care Guvernul îi poate colecta și nu banii pe care susține că îi va colecta. La fiecare sfârşit de an se prezintă în fața Parlamentului cu o lucrare SF care se numește Bugetul Țării pentru anul următor. Aflăm de acolo cum se vor cheltui banii, ce lucruri mărețe se vor face pentru binele poporului și creșterea autonomiei României și Parlamentul, normal aprobă asemenea plan măreț. Odată aprobată, respectiva lucrare ajunge într-o debara din subsolul vreunei clădiri unde vreo femeie de serviciu ajunge să aspire praful de două ori pe an.
Personal n-am să fiu niciodată capabil să înțeleg cum de cred experții economici ai guvernului că se poate însănătoși economia țării prin crearea de noi și noi posturi bugetare? La ce-mi ajută mie, contribuabil, faptul că un număr oarecare de funcționari sunt plătiți să mă controleze pe mine, să-mi limiteze accesul la informațiile necesare desfășurării activității mele prin întârzieri și alte tertipuri?
O să dau un singur exemplu teoretic pentru a vă ajuta să îmi înțelegeți punctul de vedere. Să zicem că sunt un agent economic care-și desfășoară activitatea într-o piață de gros. Mă trezesc pe la 2 dimineața și mă duc 150 de kilometri până la un proprietar de seră cu care am contract, încarc microbuzul cu roșii, salată și castraveți și o iau înapoi. Nici nu pornesc bine și mă oprește Poliția Rurală pentru depășirea vitezei de 30 de kilometri pe oră impusă de un indicator care ieri nu era acolo. În plus agentul, apărător al statului, vrea să vadă avizul de însoțire a mărfii. Scapi fără amendă dar ai pierdut 15-20 de minute. Te oprește apoi un alt echipaj, pe urmă cei de la control trafic iar când reușești și tu să ajungi la Piața de Gros te așteaptă acolo Poliția Economică sau Garda Financiară, dacă nu amândouă. Ești un om cinstit așa că sunt nevoiți să te lase-n pace, dar asta se întâmplă pe la 12, când nu mai vine nimeni la piață și te înscrii cu pierderi irecuperabile pe care Guvernul nu le recunoaște.

Facebook
WhatsApp
Twitter
Email