Expoziția a fost un real succes, demonstrând că organizatorii au fost îndreptățiți să creadă că Rădăuțiul are încă locuitori care apreciază frumosul și oameni care înțeleg suferința. Pentru ceva mai mult de câteva ore, cafeneaua din Casa Vatră a fost pur și simplu invadată de frumusețe, de la imaginile surprinse de aparatele de fotografiat și până la emoțiile expozanților și organizatorilor.
Publicul, atâți oameni câti au putut veni, s-a încălzit ușor datorită aportului cantautorului folk Adrian Beznă, care a venit de la Iași ca să susțină ajutorarea Getucăi Georgiță.
Cătălin Urdoi a vorbit puțin și emoționat, clar mult mai stăpân pe imagini decât pe cuvinte și mult mai obișnuit cu poziția din spatele camerei decât cu cea din fața ei. Cu modestia celor deja afirmați, a făcut o scurtă prezentare a ideii expoziției și a cazului Getucăi, reiterând ideea că frumusețea poate fi dăruită și că ei, fotografii, pot, dacă vor, să aducă în casa noastră imagini și sentimente.
A mai vorbit și Domnul Dan Vatră, patronul fizic, dar și spiritual al locului, cel căruia i se datorează multe evenimente culturale care se desfășoară aici. Tânărul inițiator de evenimente are o logică proprie, deosebită, despre ce și cum trebuie făcut pentru a schimba viața colectivității rădăuțene și anume pas cu pas, prin exemplu personal. Idealul său este acela de a resuscita viața social-culturală a orașului până la nivelul la care copiii săi vor fi atrași să rămână acasă în loc să plece Dumnezeu știe unde. Pentru asta s-a decis să facă zilnic pași mici, pașii care-i stau la îndemână și deja în jurul său au venit oameni care înțeleg că viitorul nostru stă în noi. Până de curând eram convins că asemenea oameni se găsesc numai în Mediaș, mă bucur că m-am înșelat.
Am făcut cunoștință și cu Traian Andronachi, consilier independent, venit să participe la eveniment și să achiziționeze un print după fotografia preferată, ajutând astfel ca persoană particulară cazul Getucăi. Am înțeles de ce este independent, de ce este diferit de alți consilieri, din credo-ul mărturisit într-o scurtă discuție, acela că viața se desfășoară astăzi și trebuie trăită astăzi, nici amintirile și nici planurile neputând să-i țină locul.
A fost o după amiază plină de frumusețe, de la imaginile prezentate și până la cuvintele rostite și s-a încheiat cu recitalul de folk al lui Adrian Beznă, recital care a adăugat poezie și muzică pentru o atmosferă specială. S-au strâns 1.850 de lei pentru Getuca și succesul expoziției a dus la mai multe lucruri interesante care să continue această campanie. Mai întâi, un separeu din cafeneaua Mon Cafe, va conține permanent fotografii ale căror printuri vor putea fi achiziționate de către cei care simt că-i pot dărui Getucăi șansa de a trăi o zi în plus, iar o mână de sufletiști vor încerca să organizeze asemenea expoziții și în alte orașe din Bucovina, coordonați de Adrian Urdoi.
Eu cred că artiștii fotografi sunt hoți de timp, imaginile lor fiind secunde din viață furate din curgerea timpului pentru a fi imortalizate în beneficiul privitorilor. Paradoxul prin care mai mulți artiști fotografi încearcă să-i ușureze viața unui copil bolnav este cel care m-a atras către acest eveniment, și tot acest paradox mă va face să-i urmăresc repercusiunile. Sper ca și printre dumneavoastră să se găsească suflete care să găsească o zi sau măcar câteva ceasuri de dăruit unui copil care n-are nicio vină că s-a născut sărac și bolnav, oameni care să știe că sărăcia… e o stare de spirit.