Evenimentul marchează includerea “Colindatului în Ceată Bărbătească ” în Patrimoniul UNESCO.
Anul trecut, pe vremea aceasta, “Colindatul în Ceată Bărbătească” din România și Moldova a fost inclus pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, devenind astfel patrimoniu al umanității. Ceea ce ar fi trebuit să fie o adevărată sărbătoare națională, a însemnat doar o notă de presă. În sate din Țara Făgărașului, din Apuseni, din Călărașii Vechi, din Țara Loviștei astăzi se adună Ceata de Feciori, o adevărată confrerie ce pune stăpânire pe sat până la Bobotează. Este cea mai arhaică formulă de colindat, datină de două ori mai veche decât creștinismul.
Ceata de Feciori se organizează după reguli riguros stabilite: se alege mai întâi gazda, apoi conducătorul cetei (vătaful mare) şi ajutoarele acestuia: vătaful mic, crâşmarul şi colcerul. În toată această perioadă, Ceata devine cea mai importantă autoritate din comunitatea ţărănească. Unele cete sunt însoţite de turcă, altele de steag, uneori vătaful poartă o bâtă, semn arhaic al iniţierii feciorilor în vechime. Prin parcursul lor circular, colindătorii formează un brâu protector pentru comunitate iar prin repetiție,activează forța magică a cuvântului. Se comunică cu lumea divină, cu sufletele morților, se reînnoiește timpul.
Îl vor însoți grupul bărbătesc din Rîșca și rapsodul Vasile Ghica din Călărașii Vechi, declarat anul trecut Tezaur Uman Viu.