Politicianul a declarat, miercuri, că problema nu este neapărat a sistemului informatic, ci, mai ales, a modului în care oamenii sunt îndrumaţi în această privinţă.
Întrebat ce măsuri a luat în mandatul său de preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (iunie 2013 – februarie 2014), ca să preîntâmpine problemele cu cardul, Buşoi a răspuns: „Chiar şi în timpul perioadei mele, nu doar că am insistat să se tipărească foarte repede, să se deblocheze proiectul, dar ne-am preocupat şi de cum va merge sistemul. Ştiţi că a existat un proiect-pilot de testare a cardului. Am avut câteva întâlniri cu cei de la serviciul IT şi am discutat despre cum funcţionează sistemul. Din câte înţeleg, problema nu este neapărat a sistemului informatic al cardului respectiv. Unele probleme apar la interfaţa între sistemul cardului şi SIUI (Sistemul Informatic Unic Integrat) al Fondului de Sănătate, care, într-adevăr, această interfaţă creează, uneori, mici întârzieri. Dar cele mai multe probleme ţin de felul în care se iniţializează, se tastează codul, felul în care oamenii sunt îndrumaţi să folosească cardul de sănătate”.
De asemenea, PNL-istul a susţinut, că în mandatul său în fruntea CNAS, s-a concentrat pe proiectul cardului de sănătate şi pe crearea unei direcţii de control antifraudă, „pentru a putea să transparentizăm şi să eficientizăm sistemul”.
Totodată, Cristian Buşoi a vorbit despre demersurile sale recente pentru rezolvarea problemelor cu cardul de sănătate şi reacţia aparatului de stat.
„Eu am cerut ieri (marţi – n.r.), foarte ferm şi cu multă colegialitate, am făcut apel ca de la 1 septembrie să nu se mai amâne şi cardul să devină obligatoriu. Sigur că niciodată nu vor fi toate cardurile distribuite şi întotdeauna vor fi cetăţeni care vor avea carduri de primit sau anumite mici sincope. Asta nu înseamnă că trebuie să amânăm la nesfârşit. Cea mai mare problemă (dincolo de chestiunile acestea organizatorice, care se puteau întâmpla oricui, dar pe care eu le reproşez actualei guvernări) este lipsa de comunicare. E un proiect atât de important şi din care s-ar obţine atât de multe beneficii (şi pentru instituţie, şi pentru sistem), încât nu înţeleg de ce nu de la cel mai înalt nivel nu se comunică foarte coerent, nu se explică, nu se promovează, nu se face măcar săptămânal câte o întâlnire cu presa, foarte la obiect, cu lucruri care trebuie explicate. Înţeleg: s-a dat o reacţie la intervenţia mea de ieri, că de la 1 septembrie se luase deja decizia. Eu, unul, nu am văzut niciunde, pentru că nu s-a promovat foarte mult. Înţeleg că era un comunicat pe website-ul instituţiei. E foarte bine că s-a luat această decizie, eu chiar mă bucur. Dacă am contribuit şi eu cu ceva (prin apelurile pe care le-am făcut), aş fi foarte fericit”, a punctat eurodeputatul.